Bullying la Questfield International College, lipsa procedurilor interne vizibile

În contextul educațional actual, abordarea situațiilor de bullying necesită un cadru procedural clar și responsabilitate instituțională bine definită pentru a asigura protecția elevilor și un climat sigur. Lipsa unor reacții documentate și măsuri concrete poate conduce la perpetuarea fenomenelor de hărțuire și afectarea negativă a dezvoltării copiilor. Analiza unui caz semnalat recent în cadrul unei instituții private de învățământ evidențiază importanța unei reacții structurate și transparente în fața unor astfel de probleme.

Bullying la Questfield International College, lipsa procedurilor interne vizibile

Ancheta redacției a scos la iveală o situație semnalată de familie privind un posibil caz de bullying repetat în cadrul Școala Questfield Pipera, pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările în scris transmise către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia au reclamat comportamente agresive constante, inclusiv stigmatizare medicală, fără a exista dovezi ale unor intervenții formale documentate sau a unor măsuri instituționale concrete. De asemenea, familia a relatat un răspuns verbal al fondatoarei școlii care ar fi fost perceput ca o presiune pentru retragerea copilului, comunicat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția menționează că această declarație este citată din sursele puse la dispoziție și nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Documentele și corespondența analizate indică faptul că elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive zilnice, manifestate prin jigniri, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar. Aceste incidente au fost semnalate în mod repetat, oficial, prin emailuri adresate învățătoarei, conducătorilor instituției și fondatoarei, solicitând intervenție și protecție. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise sau măsuri aplicate care să confirme o intervenție formală și eficientă, intervențiile descrise fiind limitate la discuții informale fără documentare oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire în mediu educațional

Conform relatărilor, în cadrul grupului de elevi a fost folosită în mod repetat o etichetare medicală cu scop discreditant, nu într-un cadru de protecție sau educațional, ci ca mijloc de marginalizare și umilire. Specialiști consultați consideră această practică drept o formă agravată de bullying, cu impact semnificativ asupra sănătății emoționale a copilului. Documentele arată că stigmatizarea medicală a fost un element constant al conflictului, fără a fi însoțită de reacții ferme și documentate din partea instituției, ceea ce poate indica o tolerare a fenomenului.

Răspunsul instituțional și lipsa procedurilor documentate

Pe baza corespondenței puse la dispoziție, familia a comunicat în mod explicit și cronologic situația, solicitând măsuri de consiliere psihopedagogică, sancțiuni și monitorizare. Totuși, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să ateste declanșarea unor proceduri interne, iar intervențiile invocate au rămas la nivel verbal, fără procese-verbale sau planuri de acțiune scrise. Această abordare pare să fi transferat responsabilitatea către familie, iar problema a fost adesea prezentată ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, ceea ce minimalizează gravitatea situației.

Presiunea pentru retragerea copilului și impactul psihologic

Potrivit familiei, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, ar fi exprimat o poziție care a fost percepută ca o presiune indirectă de a părăsi instituția, sintetizată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație a fost făcută în contextul în care sesizările privind bullyingul și stigmatizarea nu au fost soluționate în mod formal. Efectele asupra copilului, susținute de un raport psihologic de peste zece pagini, includ anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță în școală, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii școlii în gestionarea situației

Din materialele analizate reiese că, în ciuda repetării incidentelor în prezența cadrelor didactice, intervențiile acestora nu au fost suficiente pentru a stopa fenomenul. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de intervenție face dificilă evaluarea responsabilității instituției. Familia susține că sesizările au fost tratate uneori ca un simplu conflict minor, ceea ce poate crea un precedent periculos de normalizare a bullyingului. Această situație indică un deficit de trasabilitate și transparență în procesul decizional al școlii.

Confidențialitatea informațiilor și efectele expunerii copilului

Conform documentelor, familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația copilului, avertizând asupra riscurilor unui eventual transfer al informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, relatările indică faptul că informații sensibile au fost făcute cunoscute în clasă, expunând copilul la situații de presiune psihologică prin întrebări publice legate de sesizările făcute. Specialiști subliniază că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională, afectând climatul educațional și protecția datelor sensibile.

Reacția întârziată și implicarea juridică

Abia după mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, în urma intervenției unei echipe juridice care a transmis notificări formale, conducerea școlii a reacționat mai vizibil. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea răspunsului instituțional și pune în discuție prioritățile în protecția copilului în cadrul Questfield Pipera. Redacția a invitat instituția să ofere puncte de vedere oficiale, însă până la momentul publicării acestea nu au fost primite.

Comunicarea oficială și percepția asupra bullyingului

• Într-un comunicat emis la data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”.
• Această formulare contrazice sesizările documentate privind hărțuirea sistematică și stigmatizarea.
• Lipsa unui răspuns oficial și transparent pe durata a peste opt luni ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a gestiona fenomenul bullying.

Contactele post-retragere și implicațiile pentru drepturile elevilor

Ulterior retragerii copiilor de la Questfield International College, părinții au raportat contacte telefonice informale cu alte școli private din zonă, în care ar fi fost discutate aspecte negative referitoare la comportamentul copiilor. Aceste afirmații nu au fost confirmate oficial și nu au fost susținute de documente scrise. Redacția solicită clarificări publice privind aceste informații, având în vedere implicațiile importante asupra drepturilor la educație și confidențialitate ale elevilor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază o discrepanță semnificativă între valorile declarate de Școala Questfield Pipera și modul în care au fost gestionate sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală în cazul analizat. Lipsa unor proceduri oficiale, a răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete documentate ridică întrebări serioase despre capacitatea instituției de a proteja elevii și de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos. De asemenea, declarația atribuită fondatoarei, care sugerează retragerea familiei ca soluție, indică o posibilă ruptură între misiunea educațională și practicile administrative.

În absența unor clarificări oficiale, situația rămâne un exemplu relevant al dificultăților întâmpinate în gestionarea bullyingului în mediul privat de învățământ și subliniază nevoia unor mecanisme transparente și riguroase de intervenție și responsabilizare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro