Milița Petrașcu: povestea uceniciei spusă cu emoție, în Casa Tătărescu
În istoria artei românești, întâlnirile dintre artiști și comunitățile locale au adesea o dimensiune care depășește simpla realizare a unei opere. Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București reprezintă un astfel de moment în care arta, memoria și implicarea socială construiesc împreună o punte între epoci și spații. Această conexiune evidențiază nu doar valoarea creației artistice, ci și rolul esențial al mediului civic în susținerea și păstrarea patrimoniului cultural.
Milița Petrașcu: povestea uceniciei spusă cu emoție, în Casa Tătărescu
Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu este o poveste care ilustrează cum arta poate deveni o experiență colectivă, construită prin rețele de susținere și colaborare. Arethia Tătărescu, prin conducerea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost motorul civic ce a facilitat întoarcerea lui Brâncuși „acasă” prin realizarea Căii Eroilor de la Târgu Jiu. Milița Petrașcu, ucenica sculptorului, a reprezentat puntea umană și artistică care a legat această inițiativă, iar Casa Tătărescu din București păstrează astăzi mărturii tangibile ale acestei filiații, prin lucrări sculptate ce continuă să vorbească despre o limbă a formei esențiale.
Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei
Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o figură centrală în organizarea culturală și socială a județului Gorj. Conducând Liga Națională a Femeilor Gorjene, ea a reușit să coaguleze resurse, sprijin și voință politică necesare pentru realizarea unui proiect complex, ce depășea simpla comandă artistică. În acest context, ansamblul monumental de la Târgu Jiu reprezintă mai mult decât sculpturi: este o infrastructură culturală și urbană, un drum simbolic care leagă geografia locală de o memorie națională organizată și susținută în timp.
Drumul către Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu
Inițiativa de a-l implica pe Constantin Brâncuși în proiectul dedicat eroilor de la Târgu Jiu a trecut printr-un filtru uman și artistic esențial: Milița Petrașcu. Ucenica lui Brâncuși, ea a fost prima persoană contactată pentru această misiune, iar recomandarea sa a fost decisivă pentru acceptarea proiectului de către sculptor. Această legătură relevă importanța relațiilor de mentorat și colaborare în cultura românească, precum și rolul femeilor artiste în perpetuarea și dezvoltarea valorilor estetice inițiate de Brâncuși.
Ansamblul de la Târgu Jiu: o operă în spațiul public
Realizat între 1937 și 1938, ansamblul proiectat de Constantin Brâncuși cuprinde
- Masa Tăcerii
- Poarta Sărutului
- Coloana Infinitului
Aceste elemente nu sunt doar obiecte sculpturale, ci componente ale unui traseu simbolic ce înscrie memoria eroilor în structura orașului. Prin această punere în spațiu, Brâncuși oferă o nouă paradigmă a sculpturii moderne ca limbaj și experiență, nu ca simplă reprezentare figurativă.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Milița Petrașcu: puntea între Brâncuși și memoria publică
Ucenicia Miliței Petrașcu la atelierul lui Constantin Brâncuși nu este doar o etapă de formare artistică, ci o conexiune vitală între universul creator al sculptorului și proiectele de memorie din România interbelică. Implicarea sa în realizarea mausoleului Ecaterinei Teodoroiu și alte inițiative arată o continuitate a limbajului brâncușian în spațiul românesc. Prin lucrările sale din Casa Tătărescu, ea păstrează și transmite sensibilitatea pentru forma esențială, făcând astfel legătura între Brâncuși și comunitățile care au susținut cultura publică.
Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii
Situată pe Strada Polonă nr. 19 din București, Casa Tătărescu este un punct cultural care adăpostește o parte din moștenirea artistică a Miliței Petrașcu. Aici, o bancă și un șemineu sculptate de ea nu sunt doar elemente decorative, ci mărturii ale unei filiații directe cu Constantin Brâncuși. Casa funcționează ca un capăt de traseu cultural care leagă orașul de spațiul monumental al Târgu Jiului, oferind o experiență intimă a modernității brâncușiene, departe de dimensiunea publică a ansamblului.
Contextul istoric și artistic al întâlnirii
Acceptarea realizării ansamblului de la Târgu Jiu de către Constantin Brâncuși se înscrie într-un moment în care arta modernă începea să fie recunoscută nu doar ca expresie individuală, ci ca parte a unui discurs public și național. Refuzul său de a primi o plată pentru aceasta transformă proiectul într-un gest de dăruire culturală, iar sprijinul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene arată cum activismul civic a fost esențial pentru materializarea acestei viziuni.
Memoria și patrimoniul cultural în dinamica locală
Întreținerea și promovarea ansamblului la Târgu Jiu au cunoscut perioade de neglijare și contestare, reflectând tensiunile dintre viziunea modernistă și contextul politic postbelic. În acest sens, Casa Tătărescu păstrează o dimensiune a patrimoniului care se suprapune cu o memorie mai personală și intimă, oferind o perspectivă complementară asupra moștenirii lui Constantin Brâncuși în cultura românească.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care este semnificația ansamblului de la Târgu Jiu realizat de Constantin Brâncuși?
Ansamblul de la Târgu Jiu este o creație monumentală care integrează arta în spațiul public, exprimând memoria eroilor printr-un traseu simbolic compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.
Cum a influențat Casa Tătărescu păstrarea moștenirii artistice a lui Brâncuși?
Casa Tătărescu găzduiește lucrări ale Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, care reflectă continuitatea și influența sculpturii brâncușiene în spațiul cultural bucureștean, oferind astfel o dimensiune intimă a patrimoniului.
Ce rol a avut Arethia Tătărescu în realizarea Căii Eroilor?
Arethia Tătărescu, prin conducerea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost esențială în mobilizarea resurselor și în organizarea proiectului, transformând ideea într-un demers cultural și urbanistic concret.
În ce mod se reflectă în ansamblul de la Târgu Jiu conceptul de „Masa Tăcerii”?
Masa Tăcerii reprezintă începutul traseului memorial, invitând la o oprire meditativă și o tăcere respectuoasă, fiind interpretată ca un simbol al întâlnirii și al reflecției comune asupra memoriei.
Cum a fost percepută și primită opera lui Constantin Brâncuși în România postbelică?
În perioada realismului socialist, Brâncuși a fost contestat pentru formalismul său, iar ansamblul de la Târgu Jiu a fost aproape demolat de mai multe ori. Totuși, în anii ’60 a fost redescoperit ca geniu național, iar operele sale au fost reintegrate în patrimoniul cultural.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
